Scurt istoric

Istorie Aprilie 1, 2014

Parohia cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe din satul Supitca  se afla in comuna Cosula, jud Botosani, protopopiatul Botosani , si face parte din cele 4 parohii ale comunei Cosula , numarand  198 de case locuite si o populatie de 606 crestini ortodocsi.

Parohia a fost infiintata in anul 2003 cand s-a sfintit un teren de catre P.S . Calinic Botosaneanul in vederea construirii biseriicii satului, caci pana in acel an, crestinii acestei parohii apartineau de biserica crestinilor din satul Padureni, cu care formau impreuna o singura parohie, avandu-l pe atunci duhovnic comun pe preotul Doroftei Dumitru .

S-a simtit nevoia separarii acestor doua sate si formarii a doua parohii deoarece distanta ce o aveau de parcurs crestinii din satul Supitca pana la biserica parohiei Padureni  era destul de mare, dar si din dorinta crestinilor din Supitca de a avea propria lor biserica.

Populatia acestei parohii este alcatuita din romani, acestia reprezentand 40%  si rromi in proportie de 60 %; majoritatea nu au o sursa de venit sigura, doar 35% au pensie de stat, foarte putini se bucura de ajutorul social acordat de Primaria Cosula si restul lucreaza prin diferite judete ale acestei tari, sezonieri platiti cu ziua de munca.

In anul 2005 am fost trimis preot in satul Supitca , prima slujba fiind oficiata in noaptea de Sfintelor Pasti, Sfanta Liturghie  fiind oficiata in vechea scoala din sat, in care am slujit asa cum s-a putut Sfintele Taine si ierurgii timp de 9 luni deoarece satul nu avea pana atunci un locas de inchinare.                                                                                                                                                                                                      

Asadar in vara anului 2005 s-au inceput lucrarile de constructie pentru capela satului, pe un teren dat in folosinta noastra, cu toata bucuria, de catre primarul comunei Mircea Acatrinei impreuna cu consilierii alesi.

Astfel de sarbatoarea Sfantului Andrei am reusit sa oficiem Sfanta Liturghie  sub acoperisul noii capele si am rezistat o iarna in frig, caci resursele au fost putine si nu am reusit pana in iarna acelui an sa o dotam corespunzator cu toate cele necesare .

Lucrarile au decurs foarte incet din cauza lipsei banilor, dar ne-am bucurat impreuna  stiind ca cele mai frumoase lucruri ce le putem face spre slava lui Dumnezeu se fac cu multa osteneala si rabdare.

Dar viata parohiei noastre nu sta doar in infrumusetarea capelei nostre, ci mai mult , cu totii am incercat si am si reusit in mare masura sa ne preocupam si de sanatatea si frumusetea sufletelor, crestinii de aici reusind sa treaca peste obstacolele acestei vieti, adica lipsa banilor si sanatate – medicamente scumpe si greu de procurat s.a.

De cand acestia au inceput a se strange la un loc un noul lor locas de inchinare au devenit mai uniti, mai atenti unii cu altii si chiar s-au rezolvat si  multe dintre problemele  familiilor  lor  mai ales atunci cand am demarat impreuna diferite activitati de intrajutorare sau de informare ce au avut ca scop intarirea credintei in Dumnezeu si restabilirea linistei si sanatatii sufletesti si trupesti.

Ne bucuram asadar de o traire vie a Liturghiei lui Hristos si ne dam toata silinta impreuna  sa  ne pazim, in ochii Stapanului, cu luare aminte pozitiile noastre de robi ai Lui si fii ascultatori ai Sfintei noastre Mitropolii.